Archive for the ‘Bâzdâgănii personale’ Category
Paradox regal… sânge albastru !
După cum probabil toată lumea știe, înainte de apariție republicilor, țările au fost conduse/guvernate de către regi și împărați, adică așa-zisa elită cu sânge albastru. Ei aici apare un element care mă nedumerește de multă vreme, de unde sângele ăsta albastru? Este întrebarea pe care mi-o pun de o vreme încoace, și la care n-am găsit un răspuns.
De-a lungul veacurilor, familiile regale au încercat să se înrudească doar între ele, iar membrii familiilor regale care aveau curajul să-și aleagă o pereche fără rădăcini regale ajungeau chiar să-și piardă drepturile dobândite prin naștere la tron, avere, etc. Într-un cuvânt, își pierdeau culoarea sângelui. Cu tot respectul pentru familiile regale, dar de unde atâta sânge albastru la voi? Cine a fost primul rege/împărărat autodeclarat sau recunoscut? Ce viță atât de nobilă avea acea persoană? într-un final, dacă este s-o luam pe arborele genealogic, ajungem tot la un tip care a stat într-o peșteră, al cărui sânge era cât se poate de roșu, cum de fapt este și sângele fețelor regale. Pe câmpurile de luptă, când se căsepeau ca chiorii, iar regele pica la datorie, al dracului dacă putea cineva să-i deosebească sângele de al celorlalți decedați.
Ca să nu mai punem la calcul titlurile onorifice care le căpătau anumite persoane pentru devotament și pupincurism de conte, cavaler, etc. Titluri care și le transmiteau din generație în generație, iar după câteva generații, deja se uita originea joasă a celui ce-l dobândise. Deci, până la urmă primul rege a fost un om normal, ultimul rege este tot un om normal, singura deosebire, dar care nu ține de sânge sau alți compuși organici, dintre un rege, de-a lungul veacurilor, și un supus de rând, a fost educația la care aveau acces față de cei fără titluri și origini regale, îngâmfarea față de cei din jurul său, și de ce nu… averea.
Care este deosebirea dintre regii vremurilor trecute și actuala clasă politică democratică? Deosebirile sunt date doar de actualul nivel de cultură al poporului, nicidecum de fond. Regii se considereau trimișii lui Dumnezeu pe pământ, la fel se consideră și actualii politicieni, deosebirea e doar în perioada alegerilor când le mai vine apa la cap,dar din păcate doar pentru puțin timp. Dacă în vechime, poporul putea muri de foame, regele trebuia să prospere, la fel este și-n zilele noastre când politicienii prosperă, țara se duce de râpă, și nici măcar nu-s dintr-o familie cu sânge albastru. Probabil singura deosebire, era că atunci regele avea pe lângă el câtiva boieri/prinți/conți care profitau cât de cât alături de el de bunăstarea plătită cu sânge și sudoare, acum profită mult mai mulți de această bunăstare.
Și că tot veni vorba de sânge albastru, la un nefericit accident, când o față regală are nevoie de o transfuzie de sânge, cine trebuie să fie donator? tot un membru al unei familii regale ? Nu de alta, dar poate i se decolorează sângele 
.
Concluzia finală, regalitatea este doar o altă metodă de subjugare a norodului de către niște băieți deștepți. Și încă odată se dovedește că de când e lumea au existat șmecheri care să profite și fraieri care să rabde. Așa că, această mafie și corupție ce există astăzi, a existat de când lumea sub diverse forme și denumiri. Este un “acel ceva” ce stă în firea umană, și n-o să dispară vreodată. Decât, probabil, odată cu specia umană. Obișnuiți-vă cu ideea.
Paradoxul preţurilor … la români !
Deşi sunt absolvent de studii economice, de o bună perioadă de timp încerc să-mi explic un fenomen straniu ce se petrece în ţărişoara asta: preţurile! şi încă n-am reuşit să găsesc o explicaţie logică şi plauzibilă. Ca o completare, n-am terminat șef de promoție, poate chiar asta-i explicația neputinței mele. Aștept puncte de vedere mai … elevate !
Teoretic, preţul final al unui produs este format din pretul materiilor prime, diferitele taxe şi accize unde e cazul, plus procentul de profit de la producător, până la ultimul vânzător en detail. La fel de logic este ca într-o ţară cu un nivel de trai ridicat(nivelul salariilor mai mari) preţul la un produs să fie mai mare, decât preţul aceluiaşi produs dintr-o ţară bananieră, pentru că în preţul produsului respectiv se reflectă diferite costuri(ca un exemplu, într-o ţară dezvoltată salariul muncitorului care pregăteşte materia primă, este mai mare decât într-o ţară de “mâna a doua”). Spre exemplu, o sticlă de Pepsi, în Spania, ar trebui să fie mai scumpă decât în România, pentru că spaniolul ăla care fabrică PET-ul sau care lucrează la îmbutelierea sucului, cel care face eticheta, cel care se ocupă de transport, și până la vânzătorul de la colțul străzii, are un salariu de 1500 – 2000 de euro cel puțin. Raportat la un curs de 4,2 lei pentru un euro, obținem un salariu 6300 – 8400 de lei, pe când un salariat de la noi, care face aceși muncă ca și spaniolul, are un salariu de 1000 – 1500 de lei… deci, cu o manoperă de 4-5 ori mai mică și prețul produsului finit, ar trebuii să fie de cel puțin 2-3 ori mai mic… realitatea, la noi, la magazinul de la colțul blocului, Pepsi este 5 lei…în spania, la un magazin de la un colț de bloc, aceași sticlă este 1 euro, adică 4,2 lei. Întrebare: Unde dracu este logica?
Astăzi, am văzut că prețurile pentru vacanța de revelion, la noi e 600 de euro, în Dubai este 500 de euro cu pretul avionului inclus, la patru stele, pentru aceași perioadă, iar pentru nouă zile în Iordania plătiți tot 600 de euro, cât pentru sejurul de revelion în România. Bun, dacă ai rău de înalțime, poți merge să-ți petreci Craciunul la Budapesta cu 100 de euro, sau de ce nu, la Viena cu 200 de euro, sau poate chiar la Paris cu aproape 400 de euro, prețul transportului cu autocarul inclus. Întrebare: Unde dracu este logica?
Editat în 26.10.2010, ora 23:54
Se pare că nu-s singurul ce nu înțelege mecanismul prețurilor de la noi, ba mai mult, în respectivul articol, se menționează și cauzele, și soluțiile.
O afacere de succes … în România!
Şi cum de o bună perioadă de timp nimic nu mai merge cum trebuie, nici afacerile locale nu excelează în performanţă. Aşa că mi-a venit ideea unei noi afaceri care sigur ar prinde de minune la noi, specific, DOAR LA NOI, să nu încercaţi şi în alte ţări, pentru ca succesul nu este garantat.
Poate vă întrebaţi cu ce bani puteţi începe treaba, de unde-i luaţi, că bancile nu prea mai acordă credite. De unde-i luaţi, nu ştiu, e treaba voastră, dar cu siguranţă nu aveţi nevoie de sume fabuloase, câteva mii de euro sunt suficienţi pentru început. Bani pe care oricum vii amortizaţi din primele luni de activitate. Piaţa de desfacere este în continuă creştere, iar sectorul căruia vă adresaţi este unul aparte, deci să nu vă gândiţi că românul căruia i s-a micşorat salariul, şi căruia i s-a mărit TVA-ul, sau care poate a rămas şi fără loc de muncă n-o să apeleze la serviciile dumneavoastră, pentru că sigur n-o va face, target-ul dumneavoastră este înalta societate, oamenii cu foarte mulţi bani, care sigur sunt dispuşi să plătească sume frumuşele pentru serviciile dumneavoastră.
Când zic “plată pentru serviciile dumneavoastră”, “oameni cu bani”, etc…să nu vă gândiţi că este nevoie să vă deschideţi vre-un salon de masaj erotic sau să asiguraţi dame de companie.
Şi dacă încă nu v-aţi dat seama despre ce vorbesc, m-am gândit să-mi deschid un serviciu de telefonie rapidă , cu terminale “zburatoare”, adică, cu porumbei voiajori, cum mai vedem prin filme. De ce? Păi simplu, la câte stenograme au apărut în presă, cred că toţi mahării şi figurile importante din opoziţie ar apela la serviciile oferite.
Şi totul e atât de simplu…vrei să dicuţi cu cineva o afacere, scrii pe bileţel, îl punem la piciorul porumbelului, îi soptim la ureche destinatarul, şi fâl, fâl….
Asta a fost ideea de afacere, despre stenogramele din presă, vorbim în următoarele articole…
Imagine, călare pe capre
Ultima fiţă legată de protecţia mediului a celor de la google observ că este …închirierea caprelor, care să pască gazonul din faţa sediului central. Un mare fâs, cu intenţia de a îmbunătăţii imaginea gigantului în ochii organizaţiilor de protecţia mediului, sau a muritorului de rînd, care exclamă uimit “Uite ţaţă Mărie, şi goagălu lui Vanghelie protejează mediul, şi-a scos caprele la păscut!”.
Dacă Google ţine aşa de mult la mediu, şi-şi doreşte o campanie de “înverzire”, de ce nu finanţează plantarea a cîtorva hectare de puieţi, în zone grav afectate de defrişări ? N-are bani? Eu nu cred asta…probabil a început să înveţe de la români cum se face protecţia mediului. Adică, insignifiantă, dar cu mult fast.
Când se planteză un copacel vin 10 posturi de televiziune, 20 de ziare, toţi şefii de la APM-urile din zona de dezvoltare, 50 de primari, 20 de parlamentari şi cîte 5-6 miniştrii. Dar nu se gândesc că pentru plantarea unui copăcel, pe care probabil o să-l rupă copii cu mingea în următoarele 2-3 zile, s-au consumat sute de litrii de combustibil, şi s-au eliberat o căciulă de noxe în atmosferă. Aşa că, mai bine stăteau acăsuţă cu toţii, si din banii economisiţi se plantau cîteva sute, poate mii de copăcei …dar fără masă şi dans
Şi totuşi, istoria se repetă
Zilele astea probabil întreaga lume este oripilată de gravul accident aviatic din Rusia, în urma căruia preşedintele Poloniei, Lech Kaczynsk, împreună cu cei din conducerea armatei Poloneze, Seful de Stat Major, secretari de stat, şi-au pierdut viaţa. Accidentul a avut loc în zona aeroportului din Smolensk.
Preşedintele Poloniei şi delegaţia care-l însoţea urma să participe la comemorarea masacrului din Pădurea Katyn, ce a avut loc în 1940, ordonat de Stalin, masacru în care au fost executaţi peste 22.000 de soldaţi şi ofiţeri polonezi.
Dacă în 1940 ruşii, prin Stalin şi Beria, au omorât 22 de mii de polonezi…ieri, indirect, ruşii prin Tupolev 154, au mai omorât 96 de polonezi, şi nu orice polonezi… Preşedintele, soţia acestuia, Guvernatorul Băncii Naţionale Poloneze si militari cu funcţii înalte în stat. Exact la 70 de ani, masacrul de la Katyn se repetă, iar serviciile militare poloneze sunt pentru a doua oară decapitate.
Condoleanţe familiilor îndoliate şi poporului polonez.
